Introducere în logică

Prefaţă 3 Note 10 I. Obiecte, legi, principii 13 1. Obiectul şi importanţa logicii 14 1.1. Precizări preliminare 14 1.2. Logica, teorie a gândirii 15 1.2.1. Logica şi psihologia 15 1.2.2. Logica şi gnoseologia 16 1.3. Gândirea ca obiect al logicii 17 1.4. Utilitatea studiului logicii 20 Note 21 2. Logica principiilor 22 2.1. Ideea de sistem logic 22 2.2. Legile logice şi caracteristicile lor 23 2.3. Principiile logice tradiţionale 25 2.3.1. Principiul identităţii 25 2.3.2. Principiul necontradicţiei 29 2.3.3. Principiul terţului exclus 33 2.3.4. Principiul raţiunii suficiente 37 2.4. Principiile gândirii şi logica modernă 41 2.5. Statutul filosofic al "principiilor" 42 Note 43 II. Logica propoziţiilor 46 3. Propoziţia neanalizată 47 3.1. Propoziţia neanalizată şi propoziţia analizată 47 3.2. Caracterizarea propoziţiei 47 3.3. Propoziţia şi judecata 50 3.4. Aspectele propoziţiei 51 3.5. Valoarea de adevăr a propoziţiei 52 3.6. Problema antinomiilor generate de caracterul adevărat sau fals al propoziţiei 55 3.7. Relaţiile dintre propoziţii 56 3.7.1. Concepţia clasică despre opoziţia propoziţiilor 56 3.7.2. Principalele relaţii interpropozilionale 57 3.8. Raporturile dintre propoziţii şi inferenţa 60 3.9. Clasificarea inferenţelor 63 3.9.1. Clasificarea inferenţelor în logica tradiţională 63 3.9.2. Clasificarea inferenţelor în logica modernă 63 3.10. Fragmentul clasic al logicii propoziţiilor 63 3.10.1. Inferenţe ipotetice 64 3.10.2. Utilitatea inferenţelor ipotetice 66 3.10.3. Inferenţe disjunctive 66 3.10.4. Utilitatea inferenţelor disjunctive 68 3.10.5. Formele dilemei 68 3.11. Logica propoziţională modernă 69 3.11.1. Propoziţii compuse 69 3.11.2. Metoda tabelelor de adevăr 73 3.11.3. Legi logice confirmate de calculul propoziţional 76 3.11.4. Noi legi logice propoziţionale 77 Note 85 III. Un fragment clasic al logicii predicatelor 88 4. Propoziţia analizată 89 4.1. Structura propoziţiei logice 90 4.1.1. Analiza tradiţională a propoziţiei 90 4.1.2. Propoziţia logică şi propoziţia verbală 91 4.2. Clasificarea propoziţiilor 92 4.2.1. Clasificarea tradiţională a judecăţilor 92 4.2.2. Clasificarea modernă a propoziţiilor 102 4.3. Legi ale logicii predicatelor 107 4.3.1. Negaţii ale cuantificatorilor 107 4.3.2. Legi de distribuţie 108 4.3.3. Legi de particularizare 108 Note 108 5. Noţiunea 110 5.1. Teoria noţiunii în logica tradiţională şi în logica modernă 110 5.2. Noţiunea ca element al gândirii 110 5.3. Determinarea noţiunilor, scop ultim al cunoaşterii ştiinţifice 111 5.4. Probleme gnoseologice ale noţiunii 112 5.4.1. De la percepţii şi reprezentări la noţiuni 112 5.4.2. Noţiunea ca exprimare a esenţei 112 5.4.3. Noţiunea ca exprimare a claselor 113 5.4.4. Elemente de teoria mulţimilor 114 5.4.5. Generalizarea 116 5.4.6. Abstractizarea 117 5.4.7. Noţiunea ca înţeles 118 5.4.8. Contextul sau universul discursului 120 5.5. Structura noţiunii 121 5.5.1. Sfera şi conţinutul 121 5.5.2. Sfera noţiunii 122 5.5.3. Conţinutul noţiunii 130 5.5.4. Raportul dintre sferă (extensiune) şi conţinut (intensiune) 134 5.6. Relaţiile dintre noţiuni 136 5.6.1. Raporturi extensionale determinate prin metoda formală (I) 136 5.6.2. Raporturi extensionale determinate prin metoda formală (II) 140 5.6.3. Raporturi extensionale determinate prin metoda genetică 142 5.6.4. Raporturi intensionale 145 5.7. Clasificarea noţiunilor 151 5.7.1. Diferenţieri psihologice şi gnoseologice 151 5.7.2. Distincţii ontologice 153 5.7.3. Diferenţieri logic-intensionale 161 Note 165 6. Operaţii logice constructive 167 6.1. Generalizarea şi specificarea 168 6.2. Diviziunea şi clasificarea 169 6.3. Analiza şi sinteza 171 6.4. Definiţia 172 6.4.1. Procedee de definire 172 6.4.2. Legile definiţiei 173 6.4.3. Felurile definiţiei 174 Note 176 7. Logica claselor 177 7.1. Interferenţe imediate şi mediate 177 7.2. Interferenţe imediate 178 7.2.1. Opoziţia propoziţiilor categorice 178 7.2.2. Educţiile 184 7.2.3. Inferenţele imediate şi logica modernă 189 7.3. Silogismul 190 7.3.1. Silogismul ca inferenţă deductivă 190 7.3.2. Silogismul ca inferenţă clasială 191 7.3.3. Legi ale structurii silogismului 193 7.3.4. Legile generale ale silogismului 193 7.3.5. Figurile şi modurile silogistice 195 7.3.6. Concluzii asupra modurilor 199 7.3.7. Reducerea silogismelor 200 7.3.8. Autonomia figurilor 202 7.3.9. Forme prescurtate şi compuse ale silogismului 203 7.3.10. Verificarea silogismelor 204 7.3.11. Valoarea silogismului 211 Note 212 IV. Alte obiecte logice 215 8. Elemente de logică a relaţiilor 216 8.1. Operaţii cu relaţii 216 8.2. Proprietăţi formale ale relaţiilor (clasificarea relaţiilor) 217 8.3. Legi ale proprietăţilor relaţiilor 219 8.4. Inferenţe de relaţie 220 V. Logica nedeductivă 224 9. Logică inductivă 225 9.1. Deducţie şi inducţie 225 9.2. Inferenţe inductive de la particular la particular 226 9.2.1. Transducţia 226 9.2.2. Inferenţa prin analogie 227 9.3. Interenţe inductive de la particular la general 229 9.3.1. Inducţia incompletă şi reducţia 229 9.3.2. Inducţia completă (totalizantă) 233 9.3.3. Inducţia matematică 234 9.4. Inducţia şi inferenţele probabile 235 9.5. Inferenţe cauzale 237 9.5.1. Dificultăţi în stabilirea legăturilor cauzale 237 9.5.2. Metodele pentru stabilirea legăturii cauzale 239 Note 248 Corolar 249 10. Demonstraţia 250 10.1. Necesitatea demonstraţiei 250 10.2. Structura demonstraţiei 251 10.3. Specificul demonstraţiei deductive 252 10.4. Evoluţia demonstraţiei deductive 253 10.5. Revenire la demonstraţia neformalizată 255 10.6. Erori de demonstraţie 257 10.6.1. Cauzele erorilor 257 10.6.2. Clasificarea erorilor 258 Note 262 În loc de încheiere. Fals tratat de logică 263 An Introduction to Logic 266 Introduction a la logique 267 Cuprins 268